căsătoria

Să ai o relaţie adevărată te va obliga să înveţi ce e responsabilitatea, sacrificiul, fidelitatea, să iei în considerare sentimentele altei persoane, nu doar ale tale.
Nu există distracţie într-o căsnicie. Un foc trebuie întreţinut, partea cu aprinsul o poate face oricine. După mariaj devi alt om.

Căsătoria este o instituţie arhaică şi opresivă. Trebuia abolită cu mulţi ani în urmă. Iubirea este "mâncarea de alinare" magică pentru cei slabi. Da, te face să te simţi călduţ şi important, dar, până la urmă, dragostea te lasă slab, dependent şi gras.

Prima mea căsnicie mi-a furat tinereţea. Iar acum sunt aici şi o fur pe a altora.

timp şi pasiune

Oamenii văd. Oamenii fac schimb de idei. Oamenii se întreabă uneori între ei - lucruri.
Oamenii mă întreabă alteori şi pe mine. Mă întreabă, ca femeie singură, divorţată, fără copii, fără prezenţa unui tată în viaţa mea, dacă nu cumva îmi e frică.

Poate că timpul meu a trecut dar nu îmi e frică de moarte. Mi-e mai frică de timp, că nu am suficient. O viaţă întreagă încerci să-ţi găseşti locul în lume ştiind că va trebui să-l părăseşti cândva.
Îmi e frică de timp. Şi singurul lucru pe care îl pot face este să las pasiunea să-mi copleşească frica.

la cafea

O văd zdrobită pe mama de o forţă pe care refuz să o cunosc.
Mi-ar plăcea să se recăsătorească. Dar ştiu că asta nu rezolvă problema. Prima căsătorie nu poate fi depăşită.

Azi mă duc în vizită pe la ea. Acum ceva timp am împrumutat o colegă care e pe schimb cu mine. Azi mi-a returnat banii. Am să-i cumpăr mamei multe multe multe flori, bucuria ei.

Trec săptămânal pe la ea dar nu-mi permite bugetul să-i cumpăr flori la fel de des. Uneori rămân să dorm la ea, de dragul copilăriei, de dragul ei, dar îmi e greu să ajung la munci din cealaltă parte a oraşului.

treaba cu vecinul

Am ajuns aseară la magazin şi mă gândeam la ceva special care să-l ameţească puţin. Tipul care aşeza marfa pe rafturi mi-a recomandat un vin sec, Cuvee Charlotte (produs de S.E.R.V.E.). Chestia amuzantă era preţul. Sărea puţin peste 100 ron. Aşa că m-am reorientat. Am luat Lacrima lui Ovidiu mergând pe deviza "dulce, dulce, da` te duce". În plus, Lacrima lui Ovidiu are concentraţia alcoolică de 15%, pe când celălalt, Cuvee Charlotte, avea doar 14%.

Am avut totuşi o surpriză. Băiatul nu stătea singur ci cu un prieten. Probabil chiria era prea mare şi a acceptat să o împartă cu încă cineva.

Ce am făcut? Nu sunt rac, doar nu era să dau înapoi. M-am făcut plăcută adoptând o tonalitate a vocii mai prietenoasă. Apoi am fluturat puţin sticla, în semn de bun venit. M-au invitat înăuntru.

Era dezastru în apartament. S-au scuzat pe motiv că a fost meci (Steaua-Ujpest) şi că nu au avut timp să despacheteze. Nu am stat prea mult. De fapt, nici nu prea aveai pe unde să stai.

Cado` pentru baba - proiect finalizat

Am cotrobăit azi prin magazine până m-au lăsat picioarele. Aş vrea şi eu rezistenţa unui bărbat la drum lung. Să nu deviez, totuşi. Eram indecisă când am plecat de acasă, mă gândisem la mai multe lucruşoare, să am idei de rezervă. Nu sunt o adeptă a planurilor de rezervă dar uneori sunt bine venite.

I-am luat, adică el i-a luat, eu doar am ales, un colier de perle la 150 ron. Toate băbuţele iubesc perlele. Le aminteşte de tinereţea lor, vremea când doar femeile înstărite îşi puteau permite un şirag de perluţe. Şi pentru că, zic eu, ar avea nevoie şi chiar i-ar prinde bine, i-am mai luat un tichet cu programare la salon, masaj terapeutic (35 ron). Bine că e slăbuţă, am mai aflat o perlă, pentru persoanele grase se percepe în plus faţă de costul masajului o taxă de 10 ron (taxă de efort suplimentar a terapeutului).

După ce am terminat cu toată alergătura pentru băbuţă, amândoi arătam prea groaznic pentru a intra în vreun restaurant şi eram prea obosiţi pentru a mai găti (fiecare la casa lui, v-am spus, între noi nu mai este decât o relaţie de amiciţie). Am ales o terasă şi ne-am făcut comozi într-un separeu. E incredibil de bine vara, la terasă, seara la lumina felinarelor, îndopându-te în aer liber. Mmm... dacă mi-ar permite salariul n-aş mai lua cina în apartament.

Să-i urăm "bun venit".

Unul dintre apartamentele pentru închiriat tocmai a fost ocupat, în urmă cu câteva zile. Cred că tipul e din provincie şi probabil munceşte aici pe timpul verii. Cam asta e povestea fiecărui chiriaş pe timp de vară. Vine puştiul să strângă bani pentru diferite nebunii pe care le are în cap sau pentru a-şi ajuta părinţii şi, la finalul verii, pleacă acasă cu buzunarele goale dar cu sacul plin de întâmplări şi învăţături.

Cred că am să trec pe la el. Probabil nu îi este uşor singur printre străini. Nu cred că ar avea vreo rudă pe aici, altfel n-ar mai fi stat cu chirie.

Iar eu... sunt întreaga poezie a fructelor şi legumelor, aciditatea piperului, pielea mea are dulceaţa şi aroma unui strugure muscat, sexul meu este o plajă de caşmir...
Pentru că merit să mă simt bine.

Curând cred că am să-mi gâdil simţurile prin vecini.
Şi gândeşte-te de două ori înainte să mă judeci. Orice femeie peste 30 de ani gândeşte că sexul cu un tip mult mai tânăr este ceva ce ar trebui să încerce. Eu mă număr printre fericitele care au privilegiul de a transforma un gând într-o faptă.

Vă las. Mă reped până la magazin să iau ceva să stingă "setea".

Cado` pentru baba

Ieri vorbeam de lup şi azi a apărut la uşa mea, din nou.
Tibi.
Peste o săptămână este ziua mamei lui, m-a rugat să-l ajut să găsească un cadou. Să fie ceva special, să nu depăşească 500 ron (deşi mie mi se pare cam mult pentru o babă), şi pentru că vrea ceva mai de valoare, avea nevoie de mine să fie sigur că n-o să dea greş. Nu de mine în mod special, dar de ochiul critic al unei femei şi totodată de cineva apropiat care să-l sfătuiască în alegerea pe care urmează să o facă.
De ce aş fi refuzat? Mă plimb, mai casc şi eu ochii la ce mai e nou prin magazine. În plus, pentru un aşa ajutor, îl fac să-mi fie dator. Am stabilit să facem cumpărăturile vineri.

M-am ales cu o rochie.

A venit la mine vineri, Tibi. Avea nevoie de cineva care să-l însoţească la o nuntă. Şi pentru ca ziua cu pricina era chiar următoarea, m-am gândit să accept să-l însoţesc, de dragul prieteniei dintre noi. M-am gândit şi că nu va putea găsi pe nimeni într-un timp atât de scurt. În fond, prietenii ar trebui să se ajute între ei, la nevoie, măcar cu prezenţa. Nu aveam nimic care să poată fi purtat la nuntă. Nimic din punct de vedere actual. Serios, nu prea am fost la nunţi, am doar două rochii... antice. S-a oferit să-mi cumpere el, să-mi răsplătească favorul pe care i l-am făcut, acela de a-l însoţi.

A fost o noapte... drăguţă. Rochia miresei a fost unul din lucrurile care mi-au displăcut. Nici meniul nu a fost foarte special. Sunt o gurmandă dar sâmbătă noapte parcă am demonstrat contrariul. Mama lui Tibi se uita la mine de parcă aş fi fost o femeie dependentă de regimuri alimentare şi abonamente la sală. Asta e. Nu pot să împac şi capra şi varza.

gând cu gând

Eram în pauza de masă, mai precis la cafea. Nu sunt omul care să-ţi ofere clipe de pierdere dar azi s-a întâmplat, dintr-o dată, să mă pierd într-un gol de gânduri. O colegă, de fapt o doamnă trecută de 40 de ani care îmi este colegă, s-a băgat în seamă. Nu prea tolerez acest comportament dar pentru că mi-a spart plictiseala am încercat să o răsplătesc prin a o asculta.

Nu e nevoie de mulţi ani în sac pentru a observa când cineva e pierdut, când lucrurile nu sunt tocmai la locul lor. Mi-a spus "Ieşi din zona ta de confort. O regulă de bază: dacă lucrezi prea sigur, fă ceva periculos. Dacă nu şti de unde să începi atunci găseşte pe cineva care să ştie."

A continuat cu câteva idei puternic subiectivizate, ceva de vremuri de care i-ar fi dor, de şanse pe care le-a pierdut, de... ea ştie, căci iar am picat pe gânduri.

Nu sunt bătrână şi atât cât mai am timp şi îmi permit să fac ceva cu el, am să fac. De mult nu m-am mai purtat fără mănuşi.

Cu ochii larg deschisi.

Am gustat plăcinta umilinţei de atâtea ori. Aici sunt incluşi vecinii mei care, în ciuda vârstei de care fiecare din ei dispune, se pare că au rămas cu obiceiul tip "etichetă". Stau băbuţele la scara blocului precum ţaţele se strâng la poartă să discute ce şi cum a făcut cutare şi cutare.

În ciuda etichetei care mi-au pus-o, nu sunt o prostituată. Sunt o iubitoare.
Prohibiţia nu are nicio şansă împotriva exhibiţiei. Este în natura umană să fii liber şi nu contează cât de mult încerci să fii cuminte.