gând cu gând

Eram în pauza de masă, mai precis la cafea. Nu sunt omul care să-ţi ofere clipe de pierdere dar azi s-a întâmplat, dintr-o dată, să mă pierd într-un gol de gânduri. O colegă, de fapt o doamnă trecută de 40 de ani care îmi este colegă, s-a băgat în seamă. Nu prea tolerez acest comportament dar pentru că mi-a spart plictiseala am încercat să o răsplătesc prin a o asculta.

Nu e nevoie de mulţi ani în sac pentru a observa când cineva e pierdut, când lucrurile nu sunt tocmai la locul lor. Mi-a spus "Ieşi din zona ta de confort. O regulă de bază: dacă lucrezi prea sigur, fă ceva periculos. Dacă nu şti de unde să începi atunci găseşte pe cineva care să ştie."

A continuat cu câteva idei puternic subiectivizate, ceva de vremuri de care i-ar fi dor, de şanse pe care le-a pierdut, de... ea ştie, căci iar am picat pe gânduri.

Nu sunt bătrână şi atât cât mai am timp şi îmi permit să fac ceva cu el, am să fac. De mult nu m-am mai purtat fără mănuşi.