Începe să-mi fie milă. Se chinuie să ne fie bine.
Eu nu fac nimic. Mă fut în implicarea lui.
Care-i partea proastă? Nu ne mai răsfăţăm pe nisip ci în acelaşi pat. Şefa nu mai vrea vacanţă. Iar concediu nu pup acum, că avem comenzi multe.
A fost luni ieri, da, ziua cu surpiza lui Tibi. Să mă fut, am stricat tot. De asta nu îmi place să mă implic. Eu sunt doar vizitator. Cred că, cel mai curând, am să îl scutesc de neplăceri. Am să plec să încerc marea cu degetul. La figurat, căci la propriu nu-mi permit, nu-mi permit să-mi dau demisia, nu mai am 20 de ani să renunţ aşa uşor la o slujbă.
Poate există zeci de alte moduri care să mă facă să mă simt tânără, dar eu am ales marea. Pentru că marea ne minte pe toţi, de fiecare dată. Şi o pot minţi şi eu, liniştită. Eu mă cert cu ea şi ea se ceartă cu mine.
Nu mă simt în vârstă. Simt doar că toate lucrurile întineresc şi eu trebuie să mă bucur de ele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Sunt curioasa cine se ascunde in spatele acestor postari atat de indraznete...
da cum e scris in commentul de mai sus si eu sunt curios cine e in spatele postarilor..:)
insa asta e farmecul blogului ajungi sa il cunosti pe cel care posteaza fara macar sa stii cum arata..:)
cat despre mare cred ca nu doar ne intinerecte ci ne face sa fim iar copii..:)
hm ... realitate foarte obiectiva. foarte tare !
un week-end la mare ar putea face minuni :)
@Ricardo
Care weekend? Doar duminica am liber.
mmm... atunci chiar e naspa, sorry.
iti multumesc pentru blogroll :)
Foarte fain blogul!
Poate peste ceva timp se vor mai rari comenzile si vei avea timp si de mare :D
Trimiteți un comentariu