Serviciul mi-a furat timpul. Serviciul şi Tibi. Nu locuim sub acelaşi acoperiş, nu ne-am recuplat, suntem tot prieteni uzând de partide ocazionale. E mai bine aşa decât să mă leg de cineva. Nu aş avea timp de unde să ofer unei relaţii, deja serviciul îmi mănâncă zilele.
Acum sunt la o cabană din Prahova, cu laptopul pe un scăunel. Nu există masă în cameră. Cam acesta e genul de cabană pe care mi-l pot permite dintr-un salariu de nimic, dar bine că nu stau acasă. Îmi pare rău de zăpada care se topeşte pe zi ce trece. Piere tot farmecul sărbătorii. Ceea ce mă face să mă simt minunat este bradul mare şi frumos împodobit de la cantina din apropiere. Sunt destul de mulţi oameni aici, din mai multe judeţe. Nu am relaţionat cu prea mulţi, nu am avut nici timp, având în vedere că sunt aici doar de două zile.
Ştiu că am lipsit mult timp de aici, de pe blog, dar uneori viaţa de zi cu zi ne ocupă mai mult timp decât credem şi nici nu îmi face plăcere să-mi pierd tot timpul liber butonând la tastatură. Sunt lucruri mai frumoase de făcut în viaţă.
Nu ştiu dacă în prima, a doua sau a treia zi de Crăciun o să vreau să scriu pe blog, Dumnezeule, e Crăciunul! După aceste 3 zile ceva mai mult probabil să mai dau pe aici, deşi nu promit nimic.
Vreau să vă spun, din toata inima, că vă doresc un Crăciun liniştit, cald şi plin de gânduri bune pe care să le împărţiţi cu cei dragi.
