Eu şi Cristi ne cunoaştem de mici. Stăteam în aceeaşi bancă în clasa I. Pentru mine, el face parte din decor. Desigur, mama ar vrea să ne vadă împreună, uniţi prin lege şi religie.
I-am spus mamei că nu sunt persoana care să hrănească speranţele.
L-am refuzat pe Cristi, de dragul frumoşilor ani petrecuţi împreună, anii copilăriei, de dragul prieteniei dintre noi. Nu poţi, aşa deodată, să fuţi zeci de ani de prietenie doar pentru moftul de a nu-ţi petrece restul vieţii singur.
L-am refuzat. Şi mi-a răspuns "Nihilismul tău îl percep ca pe-un răspuns pozitiv. Nu uita că sunt avocat, gândesc cu câteva mutări înainte."
Nu te vreau. Gândeşte-o p`asta!
Se afișează postările cu eticheta Cristi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cristi. Afișați toate postările
sâmbătă, 1 august 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
